Gjeografie

La Gjeografie (dal grêc geo = tiere, e graphein = scrivi, descrivi; duncje "descrizion de Tiere") e je la sience che e studie la superficie de Tiere, soredut rapuartade cu la presince e las ativitâts dal om.
A diference de gjeologjie, che studie la composizion de Tiere e las sôs rocis sot tiere, la gjeografie e cjale i paesaçs, las formis de nature (tant che monts, flums e maris) e il mût in cui la umanitât e vîf, si sposte e cambie il teritori.
Storie de gjeografie
[cambie | modifiche il codiç]
La gjeografie e à une storie lungje che scomence dal mont antîc:
- Etât antighe: I primis a organizedâ la gjeografie a son stâts i grêcs. Il prin a doprâ la parola "gjeografie" al è stât Eratostene di Cirene (III secul a.C.), che al à calcolât cun precision la circunferenze de Tiere. Plui indevant, Claudi Tolomeo al à scrit un famôs tratât cul non di Geographia, inventant lis coordenadis gjeografichis (latitudin e longitudin) che vegnin dopràdis ancjemò vuê.
- La etât des scuviertis: Framieç il XV e il XVII secul, las grandis navigazions europeanis (tant che i viaçs di Cristoful Colomp o Ferdinando Magellano) a àn sberlât i confins dal mont, puartant a la creazion di cjartis gjeografichis simpri plui precis.
- La gjeografie modierne: Tal XIX secul, par opare di scienziats todescs tant che Alexander von Humboldt e Carl Ritter, la gjeografie e je deventâde a ducj i efeçs une sience academiche, leade no dome a la descrizion ma al pinsîr critich e sientific.
Categoriis de gjeografie
[cambie | modifiche il codiç]La gjeografie e je une sience cetant largje che e ven dividude in trê macro-categoriis di fonde:
Gjeografie fisiche
[cambie | modifiche il codiç]E je la branche che e studie i elements naturâls de superficie de Tiere, cence la variazion dal om. E cjape inside:
Gjeografie umane (o antropiche)
[cambie | modifiche il codiç]E je la sezion che e studie i oms e cemût che a cambian la tiere. E sgarfe:
- La Gjeografie de popolazion (lis migrazions, dulà che la int e vîf).
- La Gjeografie economiche (lis impresis, i trafics, la agricolture e las industriis).
- La Gjeografie politiche (i confins dai Stâts, las capitalis e las organizazions internazionâls tant che la ONU).
Cartografie e Gjeomatiche
[cambie | modifiche il codiç]E je la categorie che e unìs la sience al design tecnic par fâ las cjartis gjeografichis e lis mapis. Tal dì di vuê e dopre modernis tecnologjis digjitalis, tant che i satelits e i sistemi GIS (*Geographic Information System*).
Vôs correladis
[cambie | modifiche il codiç]Bibliografie
[cambie | modifiche il codiç]- Lucio Gambi, Una geografia per la storia, Einaudi, Torino.
- Harm de Blij, Geography: Realms, Regions, and Concepts, John Wiley & Sons.